miercuri, 11 noiembrie 2009

In interiorul sunetului

Horatiu Radulescu, Clepsydra, pentru 16 Sound-Icons (Sound-Icon este un pian fara capac, intors pe o parte, la care se canta direct pe corzi, cu diverse arcuse). Sonoritatea de ansamblu e fabuloasa, nerecognoscibila, pare electronica si nu acustica. Lucrarea intra in categoria ambientalului participativ, o magma sonora cu subtile diferente de culoare si cu o evolutie extrem de lenta, o muzica in care, deci, timbralul, culoarea sonora este cel mai important parametru (nu melodia, ritmul, armonia etc.) - o schimbare adusa de secolul XX care a modificat total conceptia despre muzica, redefinind-o.
Radulescu(1942-2008) a studiat intai in Romania cu cei mai importanti compozitori romani (Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Tiberiu Olah), apoi a emigrat in Franta. Este in prezent unul dintre putinele nume romanesti cunoscute pe afara. Un personaj excentric si original, ca si muzica sa, raliata curentului spectral (care lucreaza cu micro-particulele din sunet, armonicele sale - cele care sunt, de fapt, responsabile de timbru, de culoarea instrumentului respectiv).


Niciun comentariu: